Personalitati buhusene – initiative restauratoare

Medicul de familie dr. Ioan Miron a facut catre Consiliul de Administratie al Spitalului Orasenesc Buhusi un demers ce priveste memoria personalitatii dr. Valerian Pintilii, ctitor al institutiei spitalicesti buhusene. In aceasta idee, doctorul Miron sustine atribuirea, in incinta spitalului, a numelui marelui doctor plecat de curind in lumea umbrelor, unui spatiu (salon, sectie, sala de conferinte) sau spitalului insusi. Initiativa se inscrie intr-un ansamblu restaurator de actiuni de cultura, ce au ca obiectiv readucerea in memorie a personalitatilor care au fundamentat evolutia socio-culturala a asezarii, cele mai multe aflate in orizontul Asociatiei “Renasterea” si a Colegiului Tehnic “Ion Borcea”. Sper ca propunerea mea va fi bineprimita si la «Renasterea». Cu atit mai mult cred si in implicarea Asociatiei la aceste demersuri”, a conchis doctorul Ioan Miron.
Sursa

Toamna cu Bacovia, la Buhusi

In cadrul programului cultural anual al Asociatiei Culturale “Renasterea” Buhusi, condusa de catre prof. Petru Botezatu, inspector scolar la Inspectoratul scolar Bacau, a devenit emblematic de un timp Simpozionul literar “Toamna cu Bacovia”.

Aceasta activitate culturala, desfasurata in Amfiteatrul colegiului si sustinuta impreuna cu liceenii buhuseni, s-a bucurat anul acesta de o prezenta prestigioasa: scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania, cadre didactice, elevi. Astfel, pe langa un “triunghi scriitoricesc”, format din trei profesori de la colegiul buhusean, toti scriitori, membri USR, Ion Tudor Iovian, (prof. Ioan Ivan), Ion Fercu, Ion Dinvale, (prof. Ion Pascariu), au participat scriitorii, publicisti, critici literari: conf. univ. dr. Constantin Calin, Viorel Savin, Petre Isachi, Ion Prajisteanu, Cornel Galben, Grigore Codrescu. Evenimentul a avut `n deschidere un moment muzical cu melodii pe versuri de Bacovia, interpretate de un grup de eleve condus de Eduard Pipa (doua dintre aceste piese sunt compuse de catre prof. Puiu Pipa). A urmat prof. univ. Constantin Calin, cu o disertatie literara despre poezia “Amurg”, scrisa de G. Bacovia, apoi Petre Isachi a facut o recenzie la cartea lui Viorel Savin, “Gresia albastra”. In continuare, Grigore Codrescu, a vorbit despre volumul de versuri scris de Ion Dinvale, “Pseudo tractatus logico philosophicus”. Petru Isachi a prezentat “Personalitati bacauane”, vol. III de Cornel Galben, iar prof. Ion Fercu, directorul Colegiului Tehnic “Ion Borcea” Buhusi, publicist si scriitor, a prezentat cartea lui Grigore Codrescu, “Lecturi neconventionale” si volumul “Autoportret in oglinda” scris de Petru Isachi. Ion Tudor Iovian si Ion Prajisteanu, directorul revistei “Plumb”, au vorbit despre revista “Plumb”, ultimele doua editii in care publica si liceeni buhuseni, iar Petru Isachi a vorbit despre revista “13 Plus”. Simpozionul a fost un eveniment simbol pentru elevii buhuseni care au sadita aspiratia pentru creatia literara la Cenaclul “Floare albastra” al Colegiului, careia ii apartine si revista cu acelasi nume, in care publica elevii buhuseni talentati.
Sursa

Buhusiul isi comemoreaza ctitorii

Doctorul pediatru buhusean, Valerian Pintilii, s-a stins dupa o indelungata suferinta fizica si a plecat duminica pe ultimul drum, ca sa regaseasca lumina, in eternitate. Nascut la Horodniceni, in judetul Suceava, pe 10 octombrie 1932, Valerian Pintilii a fost fiul unei familii de tarani instariti. Devenind medic, a fost repartizat mai intii la Comanesti, dupa care s-a stabilit la Buhusi, unde a profesat ca medic pediatru, detinind si functia de director de spital, pina la pensionare. Neavind copii, a considerat intotdeauna spitalul drept un copil al sau. A fost cel care a pus la fundatia acestui spital, prima caramida.
O viata de om a aparat sanatatea copiilor asezarii, pina cind o boala grea l-a facut sa piarda lumina ochilor, iar inainte ca trupul sa-si afle, in cele din urma, odihna, a suferit de o boala care l-a tinut la pat. Duminica, 22 noiembrie 2009, pe un timp insorit, Buhusiul intomnat si-a condus la mormint pe cel pe care istoria il va aseza la fundatia deasupra careia s-a zidit Spitalul fizic si spiritual, slujit si condus de un mare om al asezarii: doctorul Valerian Pintilii.
Sursa

Liceenii buhuseni, in “Week-end cu un Om”

Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi, impreuna cu Asociatia Culturala “Renasterea” a organizat, intr-o succesiune de activitati cuprinse in programul cultural anual, un “Week-end cu un Om”. “Ca o realitate infuzata de mister, astfel de activitati, organizate de liceenii clocotitori, buhuseni, cuprind teme culturale, in continuitate, dar si inedit”, a specificat inspectorul scolar, prof. Petru Botezatu. Anul acesta, activitatea a avut ca motto maxima lui Grigore C. Moisil : “Foarte curind, oamenii se vor imparti in doua categorii: oameni batrini si oameni care stiu sa lucreze la calculator”.
A participat prof. univ. dr. Gheorghe Grigoras, decan la Facultatea de Informatica Iasi. O biografie a sa, oricit de prescurtata, nu poate sa nu releve posturile universitare detinute pina azi: asistent universitar, lector, profesor asociat si profesor universitar, decan prodecan. Este autor de carti si lucrari stiintifice.
“Week-end cu un Om” a fost o activitate pe teme de cultura si stiinta, in general, si de invatamint, sustinuta, in afara de prof. univ. dr. Gheorghe Grigoras, de catre prof. Mihai Pascariu, om de afaceri, prof. Florin Popa, director al C. T. “D. Ghika” din Comanesti, prof. Ion Fercu, director al C.T. “Ion Borcea” Buhusi, prof. Grigore Dospinescu, prof. Petru Botezatu, inspector scolar, prof. Neculai Botezatu, prof. Ionut Andrei, prof. Marian Mariana, prof. Sebastian Andrei, prof. Bogdan Bitire, prof. Mihai Bulete, prof. Mihai Jigau, alte cadre didactice si elevi.
Sursa

Elena Ciubotaru s-a intors acasa in vacanta si vorbeste despre anii de glorie ai echipei de handbal feminin

„Nu mi-a placut niciodata sa ies in fata“, spune Elena Ciubotaru, una din componentele echipei de aur de la Stiinta anilor ‘80. La 20 de ani de la câstigarea Cupei Cupelor, handbalista bacauana venita in vizita acasa a redeschis totusi cufarul cu amintiri din anii de glorie ai „studentelor“: „a fost cea mai frumoasa perioada“.

30 de ani distanta

La scoala generala din Buhusi, „pe când aveam 11-12 ani, faceam ora de educatie fizica cu un profesor care era si antrenorul echipei mari, Textila. El a fost cel care m-a intrebat daca vreau sa fac handbal si mi-a indrumat pasii. Se intâmpla acum mai mult de 30 de ani“, povesteste Elena Ciubotaru. A inceput in scoala, a continuat in Divizia B, iar apoi a promovat cu Textila in prima divizie: „am imagini foarte placute din acei ani de inceput. Jucam afara, pe zgura, uneori indepartam zapada…“. La Textila a debutat in 1974 si a jucat pâna in sezonul 1982-1983, dupa care a venit mutarea la Stiinta Bacau.

De la lot

„La Bacau am venit prin faptul ca eram deja la lotul national, iar antrenorul Eugen Bartha m-a vrut la echipa. In ‘83 am venit la institut, eram studenta si trebuia sa merg la o echipa studenteasca“, explica Elena Ciubotaru, care a ramas la Stiinta pâna in 1990, intr-o perioada in care „studentele“ au contabilizat mai multe titluri (‘83, ‘84, ‘85, ‘86, ‘87) si s-au incununat cu Cupa Cupelor (1989). „Colectivul Stiintei il stiam de la echipa nationala, pentru mine nu a fost o schimbare prea brusca si nu am avut nicio problema. M-am inteles bine cu toata lumea“, mai spune Elena Ciubotaru.

Titograd…

La Stiinta „au fost foarte multe amintiri placute, foarte multe meciuri frumoase. Când am câstigat Cupa Cupelor in ‘89 a fost momentul cel mai fericit“. Daca nu mai stie cu exactitate care a fost primul meci jucat in tricoul Stiintei, in schimb Elena Ciubotaru raspunde fara ezite când vine vorba despre cine a marcat ultimul gol la Buducnost Titograd, in semifinala Cupei Campionilor Europeni din ‘86. „Adriana Popa, pe un contraatac, bineinteles ca-mi amintesc. Atmosfera a fost de nedescris atunci, lumea ne spunea ca o sa ne dea 10 goluri… La pauza eram in afara calificarii, dar am reusit sa schimbam meciul si am câstigat la un gol“. A fost atunci victorie cu 31-30, dupa ce in tur Stiinta câstigase cu 30-23. Cupa a ajuns apoi la Spartak Kiev.

Peste timp

La revenirea de la Titograd, handbalistele au fost asteptate de galerie la Poiana Sarata. „Cred ca abia dupa ani de zile am realizat ce a fost atunci, cum ne-au primit oamenii Bacaului in acele momente“, spune Elena Ciubotaru, care gaseste un echivalent in câstigarea Cupei Cupelor din 1989, dupa „dubla“ cu Kuban Krasnodar: „sunt amintirile cele mai frumoase din viata unui sportiv, când se câstiga o cupa europeana. Ar mai fi desigur Jocurile Olimpice, dar generatia noastra nu a avut sansa sa ajunga pâna acolo. Pentru mine, ca jucatoare, câstigarea Cupei Cupelor a fost momentul cel mai important“.

„E trist“

Dupa ‘90, Elena Ciubotaru a plecat in Spania: „Tin minte ca la primul meci au fost patru persoane in tribuna. Am intrebat-o pe o colega «ce se intâmpla, unde este lumea?». A fost un soc mare. La Stiinta eram obisnuite cu sala plina. Este asa de trist sa joci handbal intr-o sala goala…“, spune fosta mare jucatoare, acum antrenoare. „Vin multi copii care nu fac sport de performanta, ci de placere. Incerc sa le transmit ceea ce am invatat, dar este un alt nivel“. La peste 30 de ani de când a jucat primele meciuri, Elena Ciubotaru spune ca „perioada Stiinta a fost cea mai frumoasa“.

Sursa: www.desteptarea.ro

Personalitati - Mihail Roller

Mihail Roller (n.1908 - m.1958) a fost un comunist evreu care s-a născut în Buhuşiîntr-o familie de rabini, la 6 mai 1908, a urmat liceul în Bacău, iar studiile universitare la Moscova. A fost făcut academician odată cu transformarea Academiei Române în Academia Republicii Populare Române în anul 1948, şi a ocupat un şir de funcţii în structurile de partid: director—adjunct al Institutului de istorie a Partidului, şeful Secţiei de ştiinţă a C.C., însă sectorul asupra caruia şi-a pus amprenta nefastă cel mai mult a fost cel al istoriografiei, cu precizarea că nici măcar nu avea studii de specialitate. Mihai Roller a fost în capul listei autorilor care au "compus" manualul sovieto-român de "Istoria României" după anul 1947 şi care nu reprezenta decât un mod de propagandă al PCR.

A fost criticat aspru de tovarăşii săi de partid în şedinţa în care a fost exclus, în 1958, unde hotărârea decisivă a fost luată de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi s-a sinucis la o săptămână după aceea.

Ieronim Hristea: "În istoria lui Roller, Basarabia şi Bucovina nu erau pamânturi româneşti, limba româna nu provenea din latina, jafurile ruseşti au fost acte de binefacere, trupele sovietice erau eliberatoare. Pentru Mihail Roller, Ştefan cel Mare n-a fost mare, iar Mihai Viteazul n-a fost viteaz, amândoi au fost niste domni feudali care exploatau ţărănimea săracă. Nicolae Iorga era, potrivit lui Mihai Roller, un om politic reacţionar, un istoric burghez".

Istoricul Gheorghe Buzatu: "impostori notorii, unii de calibru cosmic, cum a fost Mihai Roller, erau introduşi şi cocoţaţi în academie".

Raportul Tismăneanu la pagine 659 consideră manualul de istorie făcut sub coordonarea lui Roller ca fiind "plin de falsificări şi profund antipatriotic".

Personalitati - Constantin Dumbrava

Dumbravă Constantin (n. 13 aprilie 1898, Buhuşi – d. 22 septembrie 1935, Cannes) a fost un naturalist, glaceolog şi cercetător polar român.

Fiul unor oameni modeşti; tatăl factor poştal, mama-lucrătoare la C F.R.

Şcoala primară la Buhuşi, liceul la Botoşani, studii superioare în Franţa şi Belgia. Doctor în ştiinţe. Căsătorindu-se cu Estelle Heigs, o americancă, s-a stabilit la New York, unde şi-a pregătit cele trei expediţii: 1925, timp de patru luni, în perimetrul ţărmului groenlandez; 1927, cu durata totală de 14 luni;1934, „cînd balonul în care se afla s-a prăbuşit în Oceanul îngheţat de Nord, aproape de Angmasalik din Ţara regelui Christian" (Cf. Constantin Dumbravă).

Expediţia românească din Groenlanda (1927—1928), cea mai mare insulă a Pămîntului (2 175 600 km2), descoperită de Eric cel Roşu în anul 986, s-a desfăşurat sub auspiciile Societăţii de Geografie a Franţei şi a Societăţii Regale Belgiene de Geografie, cu fonduri puse la dispoziţie de Societatea de Geografie din Philadelphia, de Clubul Exploratorilor din New York şi de Universitatea din Michigan (S.U.A.).

Şi-a propus să facă observaţii meteorologice (mişcarea ciclonilor şi anticiclonilor, proprietăţile gheţii marine şi ale celei de creastă, temperatura apei mării, mareele, curenţii marini), botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.

C. D. şi-a asociat în acţiunea sa pe inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. A părăsit Copenhaga în ziua de 26 iulie 1927 la bordul vasului „Gertrude Rask". A ocolit Danemarca, a pătruns în apele Mării Nordului, a lăsat în urmă Islanda şi, după zece zile de la plecare, traversînd Atlanticul, a ajuns la Angmasalik. Cercetările efectuate pe coasta estică a insulei n-au fost oprite nici în timpul nopţii polare. Cu sprijinul băştinaşilor, a reuşit să străbată o zonă întinsă în raport cu locul în care îşi stabilise tabăra şi să fie oaspetele unui număr de 22 aşezări ale eschimoşilor. Intenţiona chiar o traversare a Antarcticii pînă la Holstensborg, locul unde îşi desfăşura munca în acelaşi timp profesorul H.W. Hobbs de la Universitatea din Michigan. La revenirea în Europa a ţinut conferinţe despre expediţia lui ştiinţifică. Relatînd despre rezultatele ei, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecţii etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe şi alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat şi multe cranii umane şi de mamifere şi am adunat un mare număr de observaţii meteorologice".

Personalitati - Elisabeta Bostan

Elisabeta Bostan, cel mai important autor de film pentru copii din istoria filmului romanesc, atat in ceea ce priveste numarul de productii si longevitatea carierei, cat si in ceea ce priveste popularitatea-record a filmelor sale in cadrul publicului larg romanesc este laureata Premiului Gopo pentru intreaga Activitate, care a fost decernat in cadrul Galei de pe 2 martie de la Fratelli Studio din Bucuresti.

Regizoarea si scenarista Elisabeta Bostan este si mentorul catorva zeci de generatii de regizori romani, printre ai caror reprezentanti se numara Constantin Vaeni, Nae Caranfil, Radu Nicoara, Laurentiu Damian, Ovidiu Bose Pastina sau Marius Sopterean. Lungmetrajele Veronica, Veronica se intoarce, Mama si Campioana, serialului TVFram si scurtmetrajele Amintiri din copilarie si Pupaza din tei au marcat copilaria catorva milioane de romani. Elisabeta Bostan va fi rasplatita pentru contributia adusa la dezvoltarea cinematografului romanesc, materializata in 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, 1 serial TV de succes si 11 filme documentare, pe parcursul a peste 50 de ani pe platourile de filmare si la catedra, in calitate de profesor de Regie si, mai apoi, decan al Facultatii de Film din cadrul UNATC Bucuresti.

Nascuta pe 1 martie 1931 la Buhusi, regizoarea a absolvit Institutul de Arta Cinematografica si Teatrala din Bucuresti in 1954. Si-a inceput cariera de cineast realizand documentare etnografice, cele care i-au adus si primele distinctii. Avea sa fie inceputul unui sir de peste 40 de premii internationale, printre care se numara trofee obtinute la prestigioasele festivaluri de la Cannes, Venetia, Namur, Moscova, Teheran sau Milano. Din distributia filmelor sale au facut parte actori precum Stefan Ciubotarasu, Dem Radulescu, Margareta Paslaru, Florian Pittis, Vasilica Tastaman, Mircea Diaconu, Carmen Galin, George Mihaita sau Luminita Gheorghiu, multi dintre ei aflandu-se la inceput de drum in cinematografie in momentul intalnirii cu Elisabeta Bostan. In 1996, Elisabeta Bostan a fondat CineMAiubit, festivalul international de film studentesc pe care il patroneaza si astazi, primul si cel mai important festival romanesc de acest gen, care a devenit, intre timp, o adevarata "rampa de lansare" pentru tineri cineasti romani precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu sau Cristian Nemescu.

Ca regizor:

• Culegere de dansuri româneşti (1956)
• Trei jocuri româneşti (1958)
• Dansul 'Cloşca cu puii de aur' (1958)
• Cloşca cu pui (1958)
• Hora (1959)
• Puştiul (1962)
• Năică şi peştişorul (1963)
• Amintiri din copilărie (1964)
• Pupăza din tei (1965)
• Năică şi barza (1966)
• Năică şi veveriţa (1967)
• Năică pleacă la Bucureşti (1967)
• Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
• Veronica (1972)
• Veronica se întoarce (1973)
• Mama (1976)
• Saltimbancii (1981)
• Un Saltimbanc la Polul Nord (1982)
• Fram (1983) - serial TV
• Promisiuni (1985)
• Zâmbet de soare (1987)
• Unde eşti copilărie? (1988)
• Desene pe asfalt (1989)
• Campioana (1990)
• Telefonul (1991)
• Iza-Bella (2007)

Ca scenarist:

• Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
• Veronica se întoarce (1973)
• Saltimbancii (1981)
• Campioana (1990)

Ca actrita:

• Telefonul (1991)

Strategii si bune practici

Colegiul „Ion Borcea” Buhusi a fost gazda unei interesante intâlniri la care au participat zeci de ingineri si maistri instructori din judet, care gestioneaza problematica ariei tehnologice in invatamântul liceal si S.A.M. Moderatorii intâlnirii – profesorii Liliana Radovici, director adjunct, Gabriela Damian si Nutu Carmen – au prezentat musafirilor baza didactico-materiala revolutionata printr-un proiect european, au abordat problematica optimizarii pregatirii elevilor pentru concursuri si olimpiade si au evidentiat bunele practici educationale. N-a putut trece neremarcata vocea prof. Maria Nedelcu, de la Grupul scolar Hemeiusi, care a pus la zid strategiile educationale promovate de „sus”, incapabile de a cultiva motivatia: „Doar doi, trei elevi din clasa manifesta interes pentru studiu. Trebuie sa tragem un semnal, pâna când nu va fi prea târziu. Cea mai mare tâmpenie o constituie faptul ca la sustinerea proiectelor pentru obtinerea certificatului de calificare, la S.A.M., nivel 2, de pilda, evaluarea se realizeaza prin admis si respins, astfel ca elevul care are cunostinte de zece este adus la acelasi nivel cu elevul de nota cinci. Cum ii motivam pe acesti elevi?”. Prof. Liliana Radovici a prezentat, inclusiv cu ajutorul proiectiilor video, ca exemple de bune practici educative, activitatea trupei de teatru Vox Populi, o parada a modei in care vedeta a fost educatia ecologica, maniera de diseminare a ofertei educationale (profesorii „borceni” s-au deplasat in toate scolile din patru comune si din oras…), desfasurarea „Zilelor Colegiului”, organizarea Festivalului National al Filmului de Comedie pentru Liceeni, vizitarea unor expozitii etc. (Ion Fercu @ desteptarea.ro)

Personalitati - Valentin Busuioc

Valentin Busuioc - (n. 6 iunie 1965, Buhuşi, judeţul Bacău) este un poet, dramaturg şi jurnalist român. A urmat studii militare superioare. Este licenţiat al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti. A urmat studii postuniversitare de multimedia la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, studii postuniversitare de psiho-sociologie la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti, respectiv, masterat în management public la Academia de Studii Economice din Bucureşti. A debutat simultan în revistele Viaţa militară, nr. 8/1988, cu poemul "Cum ai pune un râu sub un pod" şi în Tomis, nr. 12/1988, cu poemele "Exerciţiu" şi "Tablou muzical". A scirs si a publicat, impreuna cu poetul Constantin Abaluta, primul poem renga din literatura romana (Contemporanul, nr. 31/1995).

Poezie: 111 poeme, 1993; Viaţa în direct, 1995; Vortex, 1999; Bărbatul din Calea Lactee, 2004.

Dramaturgie: Eporletii cu busola, 2005.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din anul 1995). A primit mai multe premii la concursuri de literatură, organizate în ţară şi străinătate, printre care premiile II din Marea Britanie (1996) şi Japonia (1997). A fost inclus în antologii de poezie din România, Belgia, Brazilia, Canada, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Slovenia şi S.U.A. A mai semnat, în presa scrisă, cu pseudonimul Dan T.

sunt un barbat la treizeci si trei de aniîn gesturile meleîsi regasesc paianjenii absurdulnu sunt îngrijoratnici nu tânjesc dupa carnea fardatadupa un felinarpe care sa i-l pun noptii în guradoar îmi amintescstiu ca pentru fiecare clipaîn care fericirea mi-a surâs sau nuam fost nevoit sa traiesc

Personalitati - Gheorghe Platon

"Am considerat intotdeauna ca istoria este o pedagogie nationala. De aceea am predat-o cu suflet."

Născut la 26 februarie 1926 la Buhuşi, jud. Bacău, acad. Gheorghe Platon a absolvit studii secundare la Piatra Neamt (1936-1944) si universitare (Facultatea de Litere, Sectia Istorie) la Iasi (1946-1950). Ca student a fost incadrat preparator la Facultatea de Istorie din Iasi 1950. Dupa absolvire a fost avansat asistent, paralel functionand si ca cercetator la Institutul de Istorie si Arheologie "A.D. Xenopol". Si-a trecut examenul de doctorat la Universitatea din Cluj, cu teza Situatia si lupta maselor populare din Moldova in preajma si in timpul anului revolutionar 1848.

Din anul 1967, a devenit titular al cursului de istoria moderna a romanilor, iar din 1974 profesor universitar. A fost sef al Catedrei de Istoria Romanilor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi (1973-1985, 1989-1991).

Paralel cu activitatea de la Catedra a desfasurat o intensa activitate de cercetare stiintifica, ce si-a gasit expresie in peste 300 de titluri (monografii, manuale, articole, culegere de documente), la care se adauga alte 250 de recenzii si articole, referitoare indeosebi la istoria moderna a romanilor, careia i-a consacrat, in 1985, o sinteza, prima de acest gen in istoriografia recenta: Domeniul feudal din Moldova in preajma Revolutiei de la 1848 (1973); Lupta Romanilor pentru unitate nationala. Ecouri in presa Europeana (1855-1859) (1974); Unirea Principatelor Romane (1984); Geneza Revolutiei Romane de la 1848. Introducere in istoria moderna a Romaniei (1985); Cum s-a infaptuit Romania moderna. O perspectiva asupra strategiei dezvoltarii (1993, in colab.); Moldova si inceputurile Revolutiei de la 1848 (1993); De la formarea natiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie moderna (6 vol., 1985-2004) s.a.

A elaborat numeroase studii de istorie sociala si de demografie istorica: Populatia orasului moldovenesc la mijlocul sec. XIX (1970); Boierimea din Moldova in secolul al XIX-lea. Context european si evolutia sociala si politica. Date statistice si observatii istorice (1995, in colab.) s.a.

A colaborat, fiind si redactor, la volumele Alexandru Ioan Cuza. In memoriam (1973); Independenta - lupta milenara a poporului roman (1977); Romania in relatiile internationale 1699-1939 (1980); Istoria orasului Iasi (1980); Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi (1985); Idees politiques et mentalites en Pologne et en Roumanie. Entre l'Orient et l'Occident (XVII - XIX siecles) (2002); Istoria Romanilor, vol.VI, VII/1 si VII/2 (2002-2003), s.a.

Membru al Consiliului National al Istoricilor din Romania, al Societatii de Stiinta Istorice, al Comisiei de Istorie a Relatiilor Internationale de la Milano si presedinte al Comisiei mixte de istorie romano-polone a Academiei Romane; a fost distins cu Premiul Ministerului Educatiei si Invatamantului (1968), cu Premiul "N. Balcescu" al Academiei Romane (1975), cu titlurile de "profesor evidentiat" (1984) si de "profesor emerit" (1996). Doctor honoris causa al Universitatii din Angers (1998) si al Universitatii din Craiova (1999).

Cetatean de onoare al oraselor Barlad si Buhus precum si al comunei Baltatesti-Neamt.

A fost distins cu Medalia Muncii si cu Ordinul "Pentru Merit" in grad de cavaler.