
Cel mai ambitios proiect buhusean a luat startul

“In doi ani, in Buhusi se vor investi in infrastructura 20 milioane de euro”
Investitii in infrastructura cu bani europeni
Grindina si precipitatiile au lasat urme adanci
Ajutoarele de stat la vreme de criza economica
Incendiu la Avicola International
Avicola International a scapat “dintr-un foc” de 1,5 tone de reziduuri. La groapa pentru colectarea gunoiului rezultat in urma procesului tehnologic al societatii a izbucnit un incendiu. Pompierii din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau a intervenit in localitatea Racova, la punctul de lucru al SC Avicola International SA, ocazie cu care au consemnat ca una din cauzele care au condus la izbucnirea incendiului a fost utilizarea focului in spatii deschise. In sprijinul pompierilor bacauani au venit si colegii de la Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al orasului Buhusi.
Atac la banca
O spargere simulata la o banca din orasul Buhusi i-a prins nepregatiti pe agentii de paza aflati in contract cu unitatile bancare, casele de schimb valutar si casele de amanet. Prin actiunea de luni, politistii bacauani au urmarit respectarea masurilor la controalele anterioare, instruirea personalului si verificarea mijloacelor antiefractie. “La una dintre unitatile in care s-a efectuat simularea, de la declansarea butonului de panica, agentii de paza si-au facut aparitia in trei minute. Agentul de paza nu avea asupra sa ecusonul de identificare, nu purta vesta din dotare si nici un mijloc de interventie. Interventia agentului de paza s-a efectuat in mod defectuos, iar raspunsurile date politistilor au fost necuviincioase”, a spus subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvint la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Pentru prevenirea unor astfel de evenimente neplacute pe viitor, s-a recurs la informarea scrisa catre firma de paza, iar agentul in cauza a fost sanctionat conform Legii nr. 333, art. 48. (ziaruldebacau.ro)
Personalitati - Constantin Dumbrava

Dumbravă Constantin (n. 13 aprilie 1898, Buhuşi – d. 22 septembrie 1935, Cannes) a fost un naturalist, glaceolog şi cercetător polar român.
Fiul unor oameni modeşti; tatăl factor poştal, mama-lucrătoare la C F.R.
Şcoala primară la Buhuşi, liceul la Botoşani, studii superioare în Franţa şi Belgia. Doctor în ştiinţe. Căsătorindu-se cu Estelle Heigs, o americancă, s-a stabilit la New York, unde şi-a pregătit cele trei expediţii: 1925, timp de patru luni, în perimetrul ţărmului groenlandez; 1927, cu durata totală de 14 luni;1934, „cînd balonul în care se afla s-a prăbuşit în Oceanul îngheţat de Nord, aproape de Angmasalik din Ţara regelui Christian" (Cf. Constantin Dumbravă).
Expediţia românească din Groenlanda (1927—1928), cea mai mare insulă a Pămîntului (2 175 600 km2), descoperită de Eric cel Roşu în anul 986, s-a desfăşurat sub auspiciile Societăţii de Geografie a Franţei şi a Societăţii Regale Belgiene de Geografie, cu fonduri puse la dispoziţie de Societatea de Geografie din Philadelphia, de Clubul Exploratorilor din New York şi de Universitatea din Michigan (S.U.A.).
Şi-a propus să facă observaţii meteorologice (mişcarea ciclonilor şi anticiclonilor, proprietăţile gheţii marine şi ale celei de creastă, temperatura apei mării, mareele, curenţii marini), botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.
C. D. şi-a asociat în acţiunea sa pe inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. A părăsit Copenhaga în ziua de 26 iulie 1927 la bordul vasului „Gertrude Rask". A ocolit Danemarca, a pătruns în apele Mării Nordului, a lăsat în urmă Islanda şi, după zece zile de la plecare, traversînd Atlanticul, a ajuns la Angmasalik. Cercetările efectuate pe coasta estică a insulei n-au fost oprite nici în timpul nopţii polare. Cu sprijinul băştinaşilor, a reuşit să străbată o zonă întinsă în raport cu locul în care îşi stabilise tabăra şi să fie oaspetele unui număr de 22 aşezări ale eschimoşilor. Intenţiona chiar o traversare a Antarcticii pînă la Holstensborg, locul unde îşi desfăşura munca în acelaşi timp profesorul H.W. Hobbs de la Universitatea din Michigan. La revenirea în Europa a ţinut conferinţe despre expediţia lui ştiinţifică. Relatînd despre rezultatele ei, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecţii etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe şi alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat şi multe cranii umane şi de mamifere şi am adunat un mare număr de observaţii meteorologice".
Buhusenii au uitat gustul teatrului
Un templu la trei oameni
Comunitatea Evreilor din Bacau a reinaugurat marti sinagoga din Buhusi, renovata cu fonduri adunate de la evrei originari din România care au emigrat in Israel. La eveniment au fost prezenti oameni importanti, precum vicepresedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România sau prim-rabinul României. Dincolo de functia “turistica” a lacasului sfânt din Buhusi, acesta mai are in zona doar trei enoriasi, astfel ca e firesc sa ne intrebam de ce atâta efort pentru o sinagoga din 107 câte mai sunt in tara - si inca una dintr-un oras amarât. “Pentru generatiile viitoare”, a explicat unul dintre participantii la ceremonia de marti. Un popor atât de prigonit vreme de veacuri (aversiunea viscerala a multor... natii fata de evrei trimitând cu gândul la vina de a-l fi crucificat pe Isus), mic si aruncat in toata lumea, vine sa ne dea o lectie de solidaritate, patriotism si cucernicie - valori care la noi s-au diluat in mod periculos. Unde ne e patriotismul când ne e rusine ca suntem români, intr-o tara in care tranzitia (controlata de stim noi cine) nu se mai termina?! Unde e solidaritatea când suntem in stare sa ucidem pentru un pumn de bani?! (”mai lesne este a trece camila prin urechile acului decât sa intre bogatul in Imparatia lui Dumnezeu”) Unde e cucernicia când interesul pentru cele sfinte a ajuns sa fie folosit pentru marketing monden?! In loc sa ne amintim subit de apetenta traditionala pentru bani a evreului, mai bine am privi in ograda noastra - plina de monumente istorice mult mai importante decât o sinagoga (si pentru mai multi oameni) si totusi abandonate cu dispret. (observatordebacau.ro)
Buhusenii nu mai platesc nici apa potabila
Directia de Gospodarie Comunala Buhusi se afla intr-o situatie delicata: nu mai poate achita la timp salariile. Intirzierile de trei/patru zile au devenit firesti. Cauza o constituie debitele foarte mari pe care le au abonatii, la serviciul de apa potabila si canal. Numai persoanele fizice au un debit de peste patru miliarde de lei vechi. Exista personae – precum Doroftei Alexandru (str. Dragos Voda) sau Pricop Elena (str. 9 Mai) care au debite de peste o suta de milioane de lei vechi. Numarul debitorilor cu peste douazeci de milioane de lei este mai mare de o suta. „Pentru acestia, ne-a spus ing. Alexandru Maxim, directorul firmei, avem in derulare actiuni in instantta aflate in diferite stadii: de la instrumentarea cazului, pina la sesizarea executorului judecatoresc. Pentru ca trebuie... urmate toate procedurile, in cel mai fericit caz putem spera ca dupa un an de zile sa recuperam un asemenea debit”. Exista debite si la institutii: „Spitalul, zice acelasi interlocutor, are de achitat 200 de milioane de lei vechi, dar nu are bani. Practic, statul nu are bani. Ce facem? Oprim apa la spital? Inchidem spitalul? Este posibil asa ceva? Dar noi, ce facem cu salariile, cheltuielile de intretinere si reparatii, cu investitiile? Vorbim despre debite, in conditiile in care pretul la apa potabila nu a fost majorat de doi ani.” Masurile punitive – precum sistarea livrarii apei potabile pe o scara de bloc – nu sunt posibile, intrucât in Buhusi nu sunt constituite asocialtiile de proprietari. Contractele de servicii sunt individuale, nu colective. Sistarea livrarii apei potabile la un singur debitor este, din punct de vedere tehnic, dificil de realizat. Directia de Gospodarie Comunala Buhusi se mai confrunta cu o problema delicata: intre ceea ce inregistreaza contorul de scara si valoarea totala a inregistrarilor din contoarele de apartament sunt si diferente de 30 la suta! Care este explicatia? Zice ing. Alexandru Maxim: „Pierderile de apa si furturile reprezinta probleme foarte delicate. Pare de necrezut, dar unii fura si apa; atât in gospodariile individuale, cât si in apartamente”. (Ion Fercu @ desteptarea)
Pelerinaj evreiesc la Buhusi
Programul special a inceput la orele 13, când evreii s-au intâlnit la sinagoga cu viceprimarul Vasile Zaharia. Intr-o tacere solemna, Paul Schwartz a prezentat pe scurt istoria evreilor din oras. Potrivit spuselor sale, prima asezare evreiasca din Buhusi dateaza din jurul anului 1823. In 1831, aici traiau 32 de evrei, numarul lor crescând pâna in 1942 la 1705 suflete (aproape 20 la suta din populatia localitatii). Erau investitori in industria usoara, muncitori, tehnicieni, meseriasi sau negustori. In 1860, in Buhusi a aparut o Curte Hasidica (Rabinica) importanta, in cadrul careia o faima deosebita a avut rabinul Itele Friedman.In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cladirile comunitare au fost confiscate, iar casa rabinului si sinagoga... au fost ocupate de armata, apoi ruinate. Ultimul rabin din familia Friedman a emigrat in 1951 in Israel, transferând Curtea Rabinica in Bnei Brak. Daca in 1947 (momentul instalarii regimului comunist in România) in Buhusi mai erau 2000 de evrei, la ora actuala aici mai traiesc doar trei. Paul Schwartz ne-a vorbit si despre renovarea sinagogii si cimitirului. “In România, din peste 1500 de sinagogi existente inainte de 1940, au mai ramas in picioare doar 107, multe fiind distruse de regimul comunist. De asemenea, din peste 800 de cimitire inregistrate in tara, mai sunt active in jur de 100. In colaborare cu noi si cu domnul Baruch Tercatin, Curtea Rabinica originara din Buhusi - condusa astazi, in Israel, de marele rabin David Friedman - a demarat anul trecut renovarea sfântului locas si a cimitirului”, a mai explicat oficialul. In incheiere, el a cerut autoritatilor locale sprijin pentru paza sinagogii si cimitirului.
La orele 14:30, grupul a vizitat cimitirul evreiesc, unde s-a rostit o rugaciune impresionanta pentru victimele Holocaustului nazist. (observatordebacau.ro)
Liceenii buhuseni, criticii lui Versace
A disparut de la domiciliu

Poliţia Oraşului Buhusi a fost sesizată la data de 10.06.2009 de T. Mihaela, despre faptul că fiica sa Pavel Elena Lacramioara de 20 ani a plecat din com. Blăgeşti, la data de 21.04.2009 şi până in prezent nu a revenit la domiciliu.
Poliţiştii au stabilit în urma verificărilor că Pavel Elena- Lacramioara a plecat de la domiciliu in ziua de 21.04.2009, in jurul orelor 11, 00, spunandu-i mamei sale că se deplasaza in oraşul Buhuşi pentru a cumpara un incărcător de telefon şi nu a mai revenit la domiciliu. Tânăra a mai fost plecată in mai multe randuri in mod voluntar, dar după citeva zile revenea la domiciliu.
SEMNALMENTE: inaltime 1,60 m, greutate 40 kg, ten masliniu, parul lung negru, ochi negri mari, fata ovală.
La data dispariţiei, era imbracată cu pantaloni tip jeans albaştri, o bluză de culoare neagră şi pantofi sport albi.
Persoana in cauză spune despre ea că se numeste Simona.
Oricine poate furniza relaţii cu privire la această persoană este rugat să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze numărul gratuit 112.
Italian prins baut la volan
In timpul unui control efectuat de politisti in comuna Blagesti, acestia l-au depistat in flagrant pe un cetatean italian, in vârsta de 41 de ani, care conducea un autoturism Renault, fiind sub influenta bauturilor alcoolice. Aparatul etilotest a iundicat o concentratie alcoolica de 0, 49 mg/l alcool pur in aer expirat. A fost condus la Spitalul din Buhusi unde i s-au recoltat probe biologice de sânge in vederea stabilirii alcoolemiei. Italianul s-a ales cu dosar penal pentru conducerea unui autovehicul având o imbibatie alcoolica peste limita legala. (observatordebacau.ro)
La revedere, 2019!
Promotia 2009 a Colegiului Tehnic “Ion Borcea” Buhusi, “cea mai frumoasa scoala, nu din tara, din lume”, asa cum o denumise directorul Ion Fercu, a organizat o despartire ceremonioasa, desi emotionala, la Casa de Cultura din localitate. A fost un spectacol care a cuprins programe artistice realizate de liceeni, vizionari de videoclipuri cu instantanee scolare, inminarea “Cheii Succesului”, premierea olimpicilor (opt premii). Sefi de promotie au fost desemnate si premiate elevele: Ana Maria Bujor - clasa a XII-a A si Simona Nistor, clasa a XII-a C. Festivitatea a coincis cu Ziua Internationala a Invatatorului, prilejuind elevilor oferirea unor buchete de flori cadrelor didactice prezente. Activitatea organizatorica a fost asumata, impreuna cu directorul colegiului, de dirigintii de clase, indeosebi de prof. Andreea Cojocaru, diriginta la clasa a XII-a A, care a decernat si citeva premii hazoase: “Eu nu tip, eu vorbesc cu intonatie”, “Eu nu mai pot de somn”, “Adio, dar ramin cu voi”… Scoala si calea vietii au ajuns raspintii pentru liceenii buhuseni, 2009. Cu lacrimi in ochi si surisuri, ei si-au rostit “La revedere, 2019!”.
Doua tentative . Reusite doar pe jumatate!
Politia orasului Buhusi a fost sesizata ca un barbat de 23 de ani, Catalin V., a incercat sa se spânzure. A fost observat insa imediat de tatal sau, Gheorghe V., care a taiat funia legata de gâtul fiului, impiedicându-l sa se sinucida. A fost transportat la Spitalul din Buhusi si apoi la cel din Bacau, unde a fost internat la Sectia ATI, in stare de coma profunda. Din afirmatiile medicilor a reiesit ca starea sanatatii lui Catalin V. este destul de critica, iar pronosticul retinut. Se pare ca, deocamdata, cele doua tentative au reusit doar pe jumatate. (observatordebacau.ro)
O adolescenta indragostita de frumusete
Cosmina-Ioana Teslaru este eleva in clasa a VII-a, la scoala „Mihai Eminescu” Buhusi. Fosta invatatoare, dar si multi dintre profesorii ei o caracterizeaza, la unison, ca fiind foarte ambitioasa, responsabila, inteligenta, frumoasa si cu un bun simt ireprosabil. Este o competitoare de exceptie. Are gustul victoriei si al performantei. In clasele primare a avut numai calificative de foarte bine. La gimnaziu, mediile au fost numai de zece. Nu vede nimic deosebit in toata povestea asta. Crede ca-si face doar treaba, asa cum si parintii ei muncesc. Deosebirea o constituie faptul ca parintii nu primesc note, pentru ca, daca ar primi, „ar avea si ei numai de zece”. Este altruista. A participat la derularea unor proiecte care au vizat ocrotirea naturii. Pentru fosta gradina zoologica din oras a investit zeci si zeci de ore, dar si sperante. A participat la foarte multe concursuri judetene, nationale si internationale. Are o colectie de zeci de premii la matematica, geografie, engleza, educatie civica, limba româna, creatie literara, religie sau design vestimentar. Prietenii spun ca are si un grozav simt al esteticului. Daca toti adolescentii si preadolescentii s-ar imbraca precum ea… Este indragostita de turism. A fost in Franta, Germania, Ungaria, Italia, Slovenia, Grecia, Bulgaria, dar zice: „Nicaieri nu este mai frumos ca la noi. Aici simti si prietenia oamenilor. Acolo esti singur. Pacat insa ca in România multi oameni nu acorda importanta lucrurilor frumoase. Pentru mine, frumusetea are o mare importanta de la frumusetea sufletului, pâna la frumusetea naturii si faptelor noastre”. Ii spun ca remarca aceasta imi aduce aminte despre vorbele suedezului acela care a spus ca România este o tara frumoasa, dar … pacat ca este locuita. Imi zice fara menajamente: „Sunteti rautacios. Nu asta am vrut sa spun”. A fost, la Paris, in Disneyland. Zice tatal Cosminei: „I-a placut foarte mult, dar când am venit acasa ne-a rugat sa mergem cu ea in bâlci. Ne-a spus ca bâlciul de la noi are si… suflet, chiar daca nu poate fi comparat cu spectacolul din Disneyland…” Privind notele din catalog, ti-ai putea imagina ca este o prizoniera a studiului. Nu este chiar asa. Este indragostita de role si patine, navigheaza pe internet, citeste si altceva decât „lectura suplimentara”, isi ajuta parintii in treburile casnice. Acum a mai obtinut o coronita. Zice ca este o norocoasa.: „Am parinti grozavi, am avut o invatatoare grozava, am profesori la fel si sunt sanatoasa…” (desteptarea.ro)
Medicii dentisti, sanctionati de inspectorii sanitari
"Cetateanul" incearca salvarea salii de sport

Personalitati - Elisabeta Bostan

Elisabeta Bostan, cel mai important autor de film pentru copii din istoria filmului romanesc, atat in ceea ce priveste numarul de productii si longevitatea carierei, cat si in ceea ce priveste popularitatea-record a filmelor sale in cadrul publicului larg romanesc este laureata Premiului Gopo pentru intreaga Activitate, care a fost decernat in cadrul Galei de pe 2 martie de la Fratelli Studio din Bucuresti.
Regizoarea si scenarista Elisabeta Bostan este si mentorul catorva zeci de generatii de regizori romani, printre ai caror reprezentanti se numara Constantin Vaeni, Nae Caranfil, Radu Nicoara, Laurentiu Damian, Ovidiu Bose Pastina sau Marius Sopterean. Lungmetrajele Veronica, Veronica se intoarce, Mama si Campioana, serialului TVFram si scurtmetrajele Amintiri din copilarie si Pupaza din tei au marcat copilaria catorva milioane de romani. Elisabeta Bostan va fi rasplatita pentru contributia adusa la dezvoltarea cinematografului romanesc, materializata in 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, 1 serial TV de succes si 11 filme documentare, pe parcursul a peste 50 de ani pe platourile de filmare si la catedra, in calitate de profesor de Regie si, mai apoi, decan al Facultatii de Film din cadrul UNATC Bucuresti.
Nascuta pe 1 martie 1931 la Buhusi, regizoarea a absolvit Institutul de Arta Cinematografica si Teatrala din Bucuresti in 1954. Si-a inceput cariera de cineast realizand documentare etnografice, cele care i-au adus si primele distinctii. Avea sa fie inceputul unui sir de peste 40 de premii internationale, printre care se numara trofee obtinute la prestigioasele festivaluri de la Cannes, Venetia, Namur, Moscova, Teheran sau Milano. Din distributia filmelor sale au facut parte actori precum Stefan Ciubotarasu, Dem Radulescu, Margareta Paslaru, Florian Pittis, Vasilica Tastaman, Mircea Diaconu, Carmen Galin, George Mihaita sau Luminita Gheorghiu, multi dintre ei aflandu-se la inceput de drum in cinematografie in momentul intalnirii cu Elisabeta Bostan. In 1996, Elisabeta Bostan a fondat CineMAiubit, festivalul international de film studentesc pe care il patroneaza si astazi, primul si cel mai important festival romanesc de acest gen, care a devenit, intre timp, o adevarata "rampa de lansare" pentru tineri cineasti romani precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu sau Cristian Nemescu.
Ca regizor:
- Culegere de dansuri româneşti (1956)
- Trei jocuri româneşti (1958)
- Dansul 'Cloşca cu puii de aur' (1958)
- Cloşca cu pui (1958)
- Hora (1959)
- Puştiul (1962)
- Năică şi peştişorul (1963)
- Amintiri din copilărie (1964)
- Pupăza din tei (1965)
- Năică şi barza (1966)
- Năică şi veveriţa (1967)
- Năică pleacă la Bucureşti (1967)
- Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
- Veronica (1972)
- Veronica se întoarce (1973)
- Mama (1976)
- Saltimbancii (1981)
- Un Saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Fram (1983) - serial TV
- Promisiuni (1985)
- Zâmbet de soare (1987)
- Unde eşti copilărie? (1988)
- Desene pe asfalt (1989)
- Campioana (1990)
- Telefonul (1991)
- Iza-Bella (2007)
- Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
- Veronica se întoarce (1973)
- Saltimbancii (1981)
- Campioana (1990)
- Telefonul (1991)
Romania trebuie sa inchida gropile de gunoi neecologice
Nu mai e stofa, se fura fierul vechi!
O patrula de siguranta publica din cadrul Politiei orasului Buhusi, in timp ce se afla intr-o misiune de patrulare pe strada Stadionului din oras, a observat in dreptul SC Stofe, doi indivizi care aruncau fier vechi peste gardul societatii. Politistii i-au identificat pe Remus Razvan C., de 14 ani, si Daniel S., de 18, care incercau sa sustraga din curtea societatii o cantitate de 50 kg fier vechi, in valoare de 25 lei. Prejudiciul a fost recuperat iar celor doi li s-au intocmit dosare penale pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.
Au fost alesi "Sanitarii Priceputi"




Dezamagiri si bucurii buhusene
La Buhusi, pronosticurile electorale s-au adeverit. Potrivit informatiilor oficiale, PSD a obtinut 42 la suta din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat PDL, partid al carui lider local, Cristian Cojocaru, ne-a spus: „Am obtinut 21 la suta pentru partid si 8 la suta pentru EBA. Acesta este bazinul nostru electoral. Eu cunosc foarte bine orasul. A fost un vot politic. Unii sunt nemultumiti de scor, dar mai mult nu se putea obtine. Acesta este scorul maxim pe care-l poate obtine Basescu la Buhusi: de aproximativ 30 la suta”. Liderul filialei PNL Buhusi, Dan Teslaru, zice cu amaraciune in glas: „Am muncit cu o echipa foarte buna, dar n-am obtinut decât 11 la suta. Ne-a intrecut si PRM, in coalitie cu PNG. Tineretul nu a iesit la vot. Au votat doar pensionarii. Asta e.” Ma asteptam ca Ion Blanaru, liderul PNG, sa fie bucuros pentru ca, in colaborare cu PRM, a obtinut 13 la suta din voturi, iar Gigi Becali a devenit european cu staif si patalama. Surpriza, insa: „Sunt inca liderul filialei, dar de la alegerile parlamentare nu mai fac politica. Astept sa vina, ca sa ma schimbe. M-am saturat de politica”. (Ion Fercu @ desteptarea.ro)
Neatentia la volan face victime
Program M-Bit
Cine are grija de parculet?







