
Cel mai ambitios proiect buhusean a luat startul

“In doi ani, in Buhusi se vor investi in infrastructura 20 milioane de euro”

Investitii in infrastructura cu bani europeni

Grindina si precipitatiile au lasat urme adanci

Ajutoarele de stat la vreme de criza economica
Incendiu la Avicola International

Atac la banca

Personalitati - Constantin Dumbrava

Dumbravă Constantin (n. 13 aprilie 1898, Buhuşi – d. 22 septembrie 1935, Cannes) a fost un naturalist, glaceolog şi cercetător polar român.
Fiul unor oameni modeşti; tatăl factor poştal, mama-lucrătoare la C F.R.
Şcoala primară la Buhuşi, liceul la Botoşani, studii superioare în Franţa şi Belgia. Doctor în ştiinţe. Căsătorindu-se cu Estelle Heigs, o americancă, s-a stabilit la New York, unde şi-a pregătit cele trei expediţii: 1925, timp de patru luni, în perimetrul ţărmului groenlandez; 1927, cu durata totală de 14 luni;1934, „cînd balonul în care se afla s-a prăbuşit în Oceanul îngheţat de Nord, aproape de Angmasalik din Ţara regelui Christian" (Cf. Constantin Dumbravă).
Expediţia românească din Groenlanda (1927—1928), cea mai mare insulă a Pămîntului (2 175 600 km2), descoperită de Eric cel Roşu în anul 986, s-a desfăşurat sub auspiciile Societăţii de Geografie a Franţei şi a Societăţii Regale Belgiene de Geografie, cu fonduri puse la dispoziţie de Societatea de Geografie din Philadelphia, de Clubul Exploratorilor din New York şi de Universitatea din Michigan (S.U.A.).
Şi-a propus să facă observaţii meteorologice (mişcarea ciclonilor şi anticiclonilor, proprietăţile gheţii marine şi ale celei de creastă, temperatura apei mării, mareele, curenţii marini), botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.
C. D. şi-a asociat în acţiunea sa pe inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. A părăsit Copenhaga în ziua de 26 iulie 1927 la bordul vasului „Gertrude Rask". A ocolit Danemarca, a pătruns în apele Mării Nordului, a lăsat în urmă Islanda şi, după zece zile de la plecare, traversînd Atlanticul, a ajuns la Angmasalik. Cercetările efectuate pe coasta estică a insulei n-au fost oprite nici în timpul nopţii polare. Cu sprijinul băştinaşilor, a reuşit să străbată o zonă întinsă în raport cu locul în care îşi stabilise tabăra şi să fie oaspetele unui număr de 22 aşezări ale eschimoşilor. Intenţiona chiar o traversare a Antarcticii pînă la Holstensborg, locul unde îşi desfăşura munca în acelaşi timp profesorul H.W. Hobbs de la Universitatea din Michigan. La revenirea în Europa a ţinut conferinţe despre expediţia lui ştiinţifică. Relatînd despre rezultatele ei, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecţii etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe şi alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat şi multe cranii umane şi de mamifere şi am adunat un mare număr de observaţii meteorologice".
Buhusenii au uitat gustul teatrului
Un templu la trei oameni

Buhusenii nu mai platesc nici apa potabila

Pelerinaj evreiesc la Buhusi

Programul special a inceput la orele 13, când evreii s-au intâlnit la sinagoga cu viceprimarul Vasile Zaharia. Intr-o tacere solemna, Paul Schwartz a prezentat pe scurt istoria evreilor din oras. Potrivit spuselor sale, prima asezare evreiasca din Buhusi dateaza din jurul anului 1823. In 1831, aici traiau 32 de evrei, numarul lor crescând pâna in 1942 la 1705 suflete (aproape 20 la suta din populatia localitatii). Erau investitori in industria usoara, muncitori, tehnicieni, meseriasi sau negustori. In 1860, in Buhusi a aparut o Curte Hasidica (Rabinica) importanta, in cadrul careia o faima deosebita a avut rabinul Itele Friedman.In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cladirile comunitare au fost confiscate, iar casa rabinului si sinagoga... au fost ocupate de armata, apoi ruinate. Ultimul rabin din familia Friedman a emigrat in 1951 in Israel, transferând Curtea Rabinica in Bnei Brak. Daca in 1947 (momentul instalarii regimului comunist in România) in Buhusi mai erau 2000 de evrei, la ora actuala aici mai traiesc doar trei. Paul Schwartz ne-a vorbit si despre renovarea sinagogii si cimitirului. “In România, din peste 1500 de sinagogi existente inainte de 1940, au mai ramas in picioare doar 107, multe fiind distruse de regimul comunist. De asemenea, din peste 800 de cimitire inregistrate in tara, mai sunt active in jur de 100. In colaborare cu noi si cu domnul Baruch Tercatin, Curtea Rabinica originara din Buhusi - condusa astazi, in Israel, de marele rabin David Friedman - a demarat anul trecut renovarea sfântului locas si a cimitirului”, a mai explicat oficialul. In incheiere, el a cerut autoritatilor locale sprijin pentru paza sinagogii si cimitirului.
La orele 14:30, grupul a vizitat cimitirul evreiesc, unde s-a rostit o rugaciune impresionanta pentru victimele Holocaustului nazist. (observatordebacau.ro)
Liceenii buhuseni, criticii lui Versace
A disparut de la domiciliu

Poliţia Oraşului Buhusi a fost sesizată la data de 10.06.2009 de T. Mihaela, despre faptul că fiica sa Pavel Elena Lacramioara de 20 ani a plecat din com. Blăgeşti, la data de 21.04.2009 şi până in prezent nu a revenit la domiciliu.
Poliţiştii au stabilit în urma verificărilor că Pavel Elena- Lacramioara a plecat de la domiciliu in ziua de 21.04.2009, in jurul orelor 11, 00, spunandu-i mamei sale că se deplasaza in oraşul Buhuşi pentru a cumpara un incărcător de telefon şi nu a mai revenit la domiciliu. Tânăra a mai fost plecată in mai multe randuri in mod voluntar, dar după citeva zile revenea la domiciliu.
SEMNALMENTE: inaltime 1,60 m, greutate 40 kg, ten masliniu, parul lung negru, ochi negri mari, fata ovală.
La data dispariţiei, era imbracată cu pantaloni tip jeans albaştri, o bluză de culoare neagră şi pantofi sport albi.
Persoana in cauză spune despre ea că se numeste Simona.
Oricine poate furniza relaţii cu privire la această persoană este rugat să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze numărul gratuit 112.
Italian prins baut la volan

La revedere, 2019!

Doua tentative . Reusite doar pe jumatate!

O adolescenta indragostita de frumusete

Medicii dentisti, sanctionati de inspectorii sanitari

"Cetateanul" incearca salvarea salii de sport

Personalitati - Elisabeta Bostan

Elisabeta Bostan, cel mai important autor de film pentru copii din istoria filmului romanesc, atat in ceea ce priveste numarul de productii si longevitatea carierei, cat si in ceea ce priveste popularitatea-record a filmelor sale in cadrul publicului larg romanesc este laureata Premiului Gopo pentru intreaga Activitate, care a fost decernat in cadrul Galei de pe 2 martie de la Fratelli Studio din Bucuresti.
Regizoarea si scenarista Elisabeta Bostan este si mentorul catorva zeci de generatii de regizori romani, printre ai caror reprezentanti se numara Constantin Vaeni, Nae Caranfil, Radu Nicoara, Laurentiu Damian, Ovidiu Bose Pastina sau Marius Sopterean. Lungmetrajele Veronica, Veronica se intoarce, Mama si Campioana, serialului TVFram si scurtmetrajele Amintiri din copilarie si Pupaza din tei au marcat copilaria catorva milioane de romani. Elisabeta Bostan va fi rasplatita pentru contributia adusa la dezvoltarea cinematografului romanesc, materializata in 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, 1 serial TV de succes si 11 filme documentare, pe parcursul a peste 50 de ani pe platourile de filmare si la catedra, in calitate de profesor de Regie si, mai apoi, decan al Facultatii de Film din cadrul UNATC Bucuresti.
Nascuta pe 1 martie 1931 la Buhusi, regizoarea a absolvit Institutul de Arta Cinematografica si Teatrala din Bucuresti in 1954. Si-a inceput cariera de cineast realizand documentare etnografice, cele care i-au adus si primele distinctii. Avea sa fie inceputul unui sir de peste 40 de premii internationale, printre care se numara trofee obtinute la prestigioasele festivaluri de la Cannes, Venetia, Namur, Moscova, Teheran sau Milano. Din distributia filmelor sale au facut parte actori precum Stefan Ciubotarasu, Dem Radulescu, Margareta Paslaru, Florian Pittis, Vasilica Tastaman, Mircea Diaconu, Carmen Galin, George Mihaita sau Luminita Gheorghiu, multi dintre ei aflandu-se la inceput de drum in cinematografie in momentul intalnirii cu Elisabeta Bostan. In 1996, Elisabeta Bostan a fondat CineMAiubit, festivalul international de film studentesc pe care il patroneaza si astazi, primul si cel mai important festival romanesc de acest gen, care a devenit, intre timp, o adevarata "rampa de lansare" pentru tineri cineasti romani precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu sau Cristian Nemescu.
Ca regizor:
- Culegere de dansuri româneşti (1956)
- Trei jocuri româneşti (1958)
- Dansul 'Cloşca cu puii de aur' (1958)
- Cloşca cu pui (1958)
- Hora (1959)
- Puştiul (1962)
- Năică şi peştişorul (1963)
- Amintiri din copilărie (1964)
- Pupăza din tei (1965)
- Năică şi barza (1966)
- Năică şi veveriţa (1967)
- Năică pleacă la Bucureşti (1967)
- Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
- Veronica (1972)
- Veronica se întoarce (1973)
- Mama (1976)
- Saltimbancii (1981)
- Un Saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Fram (1983) - serial TV
- Promisiuni (1985)
- Zâmbet de soare (1987)
- Unde eşti copilărie? (1988)
- Desene pe asfalt (1989)
- Campioana (1990)
- Telefonul (1991)
- Iza-Bella (2007)
- Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
- Veronica se întoarce (1973)
- Saltimbancii (1981)
- Campioana (1990)
- Telefonul (1991)
Romania trebuie sa inchida gropile de gunoi neecologice

Nu mai e stofa, se fura fierul vechi!

Au fost alesi "Sanitarii Priceputi"




Dezamagiri si bucurii buhusene

Neatentia la volan face victime
Program M-Bit
Cine are grija de parculet?

